Sectorul 1, sectorul bine planificat urban

⟵ vezi prima pagină
Sectorul 1, sectorul bine planificat urban

Contextul actual și Viziunea

Situația actuală – trafic blocat și dezvoltare haotică!

Întregul sector suferă în contextul unei dezvoltări haotice și neplanificate, bazată pe utilizarea în exces a regimului derogatoriu al PUZ-urilor și întârzierea nepermis de lungă a actualizării Planului de Urbanism General. Acest tip de dezvoltare nu ia în considerare necesitățile unui oraș funcțional, în care nevoile cetățenilor sunt deservite armonios de servicii publice și private.

Traficul blocat se datorează nu doar nerealizării investițiilor, dar și impredictibilității dezvoltării orașului. Această realitate nu permite o gândire pe termen lung a dezvoltării sectorului și o echilibrare a intereselor tuturor beneficiarilor.

Serviciile publice de urbanism și autorizare a construcțiilor eșuează nu doar în această misiune de bază, dar sunt în același timp lente și ineficiente. Încă nu avem o situație clară și completă a terenurilor din sector și a construcțiilor, înregistrate într-un sistem cadastral.

Riscurile nu sunt tratate sistematic, fie că vorbim de siguranța locuirii și prezervarea patrimoniului arhitectural, risc seismic sau reziliență în fața provocărilor climatice.

Orașul nu este doar un țesut urban care trebuie să rămână funcțional, este și o structură cognitivă, o hartă pe care oamenii navighează în viața de zi cu zi. Ca spațiu uman, trebuie să aibă centre și puncte cheie simbol care să creeze sens și semnificație.

Începând cu anul 2009, a fost abrogat alineatul din legea 350/2001 care stipula: „Se interzice promovarea planurilor urbanistice zonale cu scop declarat de promovare a unui anumit proiect de investiții. Planurile urbanistice zonale reglementează condițiile de amplasare a investițiilor, indiferent de natura lor sau de beneficiar.” Situația a fost agravată de expirarea PUG-ului București și a condus la o dezvoltare haotică bazată pe PUZ-uri și PUD-uri necorelate și care nu au ținut cont întotdeauna de interesul comunității.

În felul acesta s-a autorizat construirea de cartiere fără acces facil către punctele de interes imediat ale locuitorilor, cum ar fi școli, locuri de muncă, spații culturale (ex. Greenfield). Zone istorice (ex. Bazilescu) sunt distruse din punct de vedere urbanistic prin inserarea unor construcții cu regim de înălțime și funcțiuni improprii zonei, conducând la scăderea dramatică a calității vieții și la pierderea identității zonei.

Cartierul Aviației a devenit o imensă parcare, fără a oferi locuitorilor zonei nici o alternativă de a trăi într-un mediu prietenos. Cartierul Henri Coandă se confruntă cu lipsa utilităților și a drumurilor, deși taxele pe proprietate plătite an de an sunt la fel de mari ca în celelalte cartiere ale sectorului.

Proprietari de teren și locuințe unifamiliale construite în baza regulamentelor existente se găsesc în situația de a fi agresați de construcția unor blocuri la limita lor de proprietate prin adoptarea unor PUZ-uri impredictibile, ce nu țin cont de nevoia comunității de a trăi într-un spațiu confortabil.

Persoanele cu dizabilități au parte de excluziune socială prin dezinteresul administrației publice locale față de nevoile speciale ale acestei categorii, fiind aproape imposibilă deplasarea acestora în spațiul public.

Pădurea Băneasa, la fel ca întreg sectorul, este sub asediul intereselor dezvoltatorilor imobiliari care propun dezvoltări urbane fără a ține cont de regulile zonei afectate.

Clădirile cu fațade distruse, gata să cadă sau clădirile cu risc seismic ridicat sunt surse generatoare de pericol atât pentru cei care le locuiesc cât și pentru cei care sunt în trecere pe lângă acestea.

Trebuie să dispară disconfortul creat de garduri degradate, proptite pentru a sta în poziție verticală. Este inadmisibil ca în anul 2020, într-un oraș european, persoanele cu deficiențe de mobilitate, auz sau vedere, din cauza lipsei infrastructurii elementare sau a pericolelor ce se găsesc în spațiile publice, să se confrunte cu imposibilitatea accesării serviciilor publice.

Patrimoniul arhitectural al Bucureștiului este în pericol. Multe clădiri de patrimoniu au fost lăsate în paragină, cu intenția de a valorifica terenul. Administrația publică locală nu a făcut absolut nimic pentru a salva aceste clădiri și pentru a le introduce în patrimoniul cultural.

Calitatea mediului construit este de interes public. Dincolo de aspectul estetic, calitatea construcțiilor existente și a celor viitoare au un rol definitoriu în comportamentul de zi cu zi al locuitorilor.

Poți să ajuți?

Implică-te

Bazele de date centralizate, interconectate

Situația terenurilor și clădirilor aflate în patrimoniul Primăriei Sectorului 1 trebuie clarificată printr-un inventar al proprietății publice și private. Administrația publică locală trebuie să poată accesa în timp real informații referitoare la spațiul verde pe cap de locuitor disponibil în sector, situația spațiilor pe funcțiuni (comercial, educațional, rezidențial, public), șantiere autorizate active, activități generatoare de poluare sau spații de parcare închiriate rezidenților.

Un demers important în acest sens este realizarea cadastrului electronic și a registrului imobilelor sectorului în vederea implementării Sistemului Informațional Geografic (GIS). Pe lângă beneficiul cuantificării datelor pentru situația existentă, implementarea GIS aduce posibilitatea de analiză spațială, estimare și realizare a prognozelor pentru dezvoltarea urbană.

Sectorul funcțional în urma dezvoltării urbane

Sectorul 1 are nevoie de o dezvoltare policentrică durabilă, predictibilă, în strânsă legătură cu dezvoltarea infrastructurii și prognoza pe termen mediu și lung a impactului dezvoltării.

Dezvoltarea urbană trebuie să țină cont de capacitatea de transport a rețelei de străzi și bulevarde existente.

Administrația locală trebuie să definească întâi zonele de dezvoltare, să planifice dezvoltarea infrastructurii rutiere și edilitare și a transportului public. Autorizațiile de construcție, respectiv de funcționare, trebuie acordate după realizarea acestora, în același regim ca al utilităților.

O astfel de abordare este necesară atât pentru protejarea drepturilor rezidenților și proprietarilor de spații construite, dar și pentru protejarea drepturilor viitorilor cumpărători și utilizatori în zona de dezvoltare.

Planificarea urbană are un rol critic în funcționarea sistemului de transport urban, prin:

Dezvoltarea sectorului trebuie să cuprindă o serie de proiecte ce pot fi realizate în mod etapizat, în urma unor analize de impact și a necesarului de resurse.

Considerăm necesare următoarele proiecte:

Pietonul are prioritate

Pentru a transforma Sectorul 1 într-un sector prietenos cu locuitorii, trebuie conceput un regulament de urbanism aplicabil, care să pună accent și pe nevoile pietonului. Obiectivul este acela că fiecare spațiu public să̆ aibă̆ un rol clar și semnificativ în structura de ansamblu a sectorului. Trotuarele sunt cele mai importante spații pentru pietoni. Totodată, spațiul public reprezentat de zona pietonală reprezintă și zona de transfer între mijloacele de transport în comun.

Pentru ușurința transferului, spațiul public trebuie amenajat astfel încât utilizarea lui să fie comodă. Stațiile transportului public trebuie amplasate și amenajate astfel încât să fie vizibile, să asigure protecție în condiții atmosferice dificile, să asigure informații și facilități necesare pietonilor.

În colaborare cu Primăria Municipiului București (PMB), organizații ale arhitecților, experți în domeniu (prin concursuri, în urma unor dezbateri cu cetățenii etc.) trebuie realizată o strategie de revitalizare a zonelor pietonale, a trecerilor de pietoni, a stațiilor de autobuze și tramvaie, urmărindu-se inclusiv facilitarea accesului persoanelor cu dizabilități.

Accesibilitatea spațiilor publice pentru persoanele cu dizabilități

Întreg spațiul public trebuie reorientat pentru a putea fi accesibil persoanelor cu dizabilități. De la refacerea pavajului și a trecerilor pentru pietoni până la asigurarea spațiului minim necesar deplasării și accesibilizarea tuturor clădirilor publice, pregătirea spațiului public pentru folosire de către persoanele cu dizabilități este o obligație în vederea incluziunii firești a acestei categorii în societate.

În ceea ce privește stațiile de transport în comun, condiția necesară este cea de siguranță. Persoanele cu dizabilități trebuie să regăsească în aceste stații toate facilitățile pentru a putea accesa mijloacele de transport.

Poți să ajuți?

Implică-te
Donează ce ai în PLUS

O mișcare politică nouă are nevoie și de resurse financiare pentru a reuși! Orice donație este esențială pentru a crea un partid nou, puternic!